Chirurgia somnului
Chirurgia somnului este un concept relativ nou în chirurgia capului și gâtului. Acest tip de chirurgie cuprinde o serie de tehnici chirurgicale ORL care au rolul de a îmbunătăți calitatea respirației în timpul somnului.
În practică, chirurgia somnului are două direcții importante:
Îmbunătățirea respirației în timpul somnului ca variantă unică de tratament
aici vorbim despre tehnici chirurgicale care au ca scop anularea sau reducerea sforăitului dar și a evenimentelor respiratorii (apnee sau hipopnee) asociate sindromului de apnee în somn
Îmbunătățirea respirației ca și variantă adjuvantă
pentru soluții conservatoare de tratament – în unele situații, pacienți care sunt în tratament cu presiune pozitivă (PAP) pot avea dificultăți în aderența la tratament din cauza unei respirații nazale deficitare, sau din cauza unor modificări importante de la nivelul gâtului. Astfel, acești pacienți pot beneficia de unele intervenții chirurgicale care îi vor ajuta să folosească mai ușor și mai eficient dispozitivele care le-au fost recomandate
Alegerea soluțiilor de tratament atât chirurgicale cât și non-chirurgicale se poate face numai pentru fiecare caz în parte, în funcție de particularitățile dar și de preferințele fiecărui pacient.
Tehnicile chirurgicale pe care le folosim sunt multiple, dar pot fi încadrate în mai multe categorii în funcție de regiunile anatomice cărora li se adresează:
În funcție de nivelul sau nivelurile la care se va descoperi că este locul obstrucției, intervențiile chirurgicale se pot adresa uneia sau mai multor regiuni, fie în timpul unei singure proceduri sau mai multor proceduri succesive.
Cum alegem ce intervenție chirurgicală se potrivește în fiecare caz?
Deși există numeroase tehnici chirurgicale pentru tratamentul sforăitului sau sindromului de apnee în somn, până la acest moment nu există o singură procedură care să se potrivească tuturor pacienților. Acest lucru se datorează faptului că fiecare pacient are caracteristici anatomice individuale, dar și simptomatologie, boli asociate și chiar preferințe diferite. Astfel, trebuie luate în calcul toate aceste idei pentru a stabili cel mai bun tratament în fiecare caz.
În multe situații, după examinarea clinică și endoscopică în cabinet a căii respiratorii superioare se poate stabili cu precizie mare care este sediul obstrucției și nivelul la care trebuie intervenit chirurgical pentru a rezolva sau ameliora sforăitul sau evenimentele obstructive respiratorii din timpul nopții. În alte cazuri, pentru că pot exista mai multe niveluri de obstrucție și pentru că există în timpul evaluării inițiale mai multe zone problematice, se poate să fie necesară o endoscopie în somn indus.
Rolul acesteia este de a evalua calea respiratorie în condiții cât mai apropiate de somnul normal, astfel încât să stabilim cu exactitate nivelul/nivelurile de obstrucție. La sfârșitul investigației putem crea un plan de tratament chirurgical sau non-chirurgical, sau combinații între mai multe tipuri de tratament, pentru a ne asigura de cele mai bune rezultate.
